duminică, 27 martie 2011

De ce blog si de ce "prosit"?!




   Ideea de blog mi-a venit intr-o zi din iarna friguroasa de care tocmai am scapat, in timp ce savuram un ceai fierbinte, rascolind prin "arhiva" mea cerebrala de amintiri...bineinteles nostalgic. Cu gandul pierdut am luat un creion in mana si-am inceput sa "zgarii" cu el foile albe ale jurnalului meu din dorinta de a inregistra pe hartie cat mai mult din trairile mele din acel moment si in special din cele traite pana atunci. La inceput nu puteam sa pun cap la cap ideile din capul meu, dar dupa ce am turnat o a doua portie de ceai, parca m-am dezghetat si "zgariatul" a inceput sa prinda forma....cuvintele fara sens si fara nicio logica incepeau sa semene tot mai mult cu gandurile mele."Zgariatul" s-a transformat intr-un scris timid si lent dar care se accelera continuu si constant... am ascutit creionul si totul a prins viteza....gandurile au inceput sa curga lin si fara niciun fel de obstacol...intorc pagina si parca mana dreapta mi-a inebunit...a luat-o la "fuga" precum un atlet la proba de 100m viteza.Incercam sa o prind dar fara niciun rezultat...parca proba de 100 m s-a transformat intr-un cross...apoi intr-un semimaraton si intr-un final intr-un maraton in toata regula. Interesant e ca mana "alerga" cu aceeasi viteza ca la inceput, astfel ca am fost nevoit sa ascut de multe ori creionul pentru ai putea face fata...paginile se intorceau singure si jurnalul meu prindea din ce in ce mai mult forma gandurilor mele. Era o senzatie nemaipomenita, practic retraiam acele momentele pe care le scriam... 
        Dupa ce am incheiat povestea, am inceput sa ma gandesc daca pot retraii acele sentimente si in cazul redactarii amintirilor in format digital...in paginile unui blog. Era o intrebare la care tot amanam raspunsul pentru ca nu eram prea hotarat sa-mi uzez tastatura calculatorului:). Totusi...uite ca acum, inainte de a trece la ora de vara am luat decizia de a scrie cateva randuri intr-un jurnal digital...ba mai mult ... public. Ma simt ciudat sa stiu ca voi fi citit sau nu de cineva...candva... eu cel care-mi ascundeam jurnalele cat mai bine de lumea din jurul meu:) E ceva nou si tocmai de asta incerc... 
        "Ok...blog blog dar ce voi scrie in el si ce nume va avea?" era urmatoarea intrebare. Ei bine nu voi scrie de cate ori ma spal pe dinti pe zi sau daca m-am scarpinat in cap la cursul x din ziua y, ci voi focaliza cateva din lucrurile pe care le consider eu ca sunt demne de "vazul lumii"... 
        Cand spun "prosit" nu vizualizez pahare de vin care fac zgomot prin ciocnire sau halbe de bere ce se lovesc cu brutalitate una de alta... chiar daca nemtii uziteaza mult acest cuvant in momente ca acestea. Pornesc de la etimologia cuvantului...din latinescul "prosit" care inseamna..."sa fie de bine".
         Asadar pentru ca am gasit si ati gasit raspunsul  la "De ce blog si de ce "prosit"?!" nu va mai spun decat ca pana data viitoare trebuie ... SA FIE DE BINE!

2 comentarii:

  1. Un inceput bun! :D...sunt curios despre ce "zgariai".
    Ai nitzel talent la scris, Inspiratie !

    Sergio

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu ma inscriu in clubul "curiosilor" si abia astept sa vad ce o sa mai scrii :)
    Sa fie de bine :D

    Cu drag,
    Ralu

    RăspundețiȘtergere